Ești aici
Administrație Favorite 

FIRMA PSD RAJA CONSTANŢA CÂŞTIGĂ BANII IALOMIŢENILOR: 170 milioane euro a pierdut până acum Ialomiţa pentru că nu are operator regional de apă

LA MÂNA RAJA. Cu votul necondiţional al aleşilor PSD-ALDE din Consiliul Judeţean Ialomiţa Victor Moraru a trimis judeţul în hora intereselor financiare ale unui influent grup PSD, fiecare localitate care vrea să aibă un operator local de apă şi canal fiind obligat să obţină un acord de la RAJA Constanţa, firmă condusă de şeful PSD Constanţa.

 Milioanele de euro care ar putea crea într-un judeţ sărac ca al nostru puţină bunăstare şi o brumă de locuri de muncă ocolesc Ialomiţa şi ajung în alte judeţe. Partea leului şi-o ia RAJA Constanţa, societate care deţine dreptul de a alimenta cu apă mai multe aşezări urbane şi rurale din judeţ, dar o halcă deloc de neglijat ajunge şi în Călăraşi, la operatorul care gestionează afacerea în municipiul Urziceni. Noi rămânem doar cu buza umflată şi cu un URBAN falimentar ţinut în braţe doar de dragul unor „mărunţişuri”. 2,7 miliarde euro este suma alocată la nivel naţional într-un singur an de Uniunea Europeană pentru proiecte de apă şi canalizare, fonduri derulate prin operatori regionali. Cum Ialomiţa nu are aşa ceva, cota judeţului va merge în conturile RAJA Constanţa, o firmă cu mare trecere la nivel politic, societate cu 97% acţiuni deţinute de Consiliul Judeţean Constanţa şi controlată autoritar de Felix Stroe, şeful organizaţiei judeţene!

Primiţi cu master-planul?

Actualizarea master-planului pe apă şi canal, un soi de „Biblie” pentru comunităţile locale în vederea implementării programelor de investiţii în reţelele de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare racordate la staţii de epurare, ascunde în spate interese financiare enorme ce converg spre una dintre cele mai puternice firme controlate de PSD. Şmecheria zugrăvită prea frumos ca să fie adevărată într-un mega-proiect investiţional ce ar trebui să dea apă şi canal la tot poporul în următorul cincinal, este gândită şi pusă la punct în laboratoarele diabolice cu idei de afaceri ale celebrei RAJA Constanţa, operatorul regional cel mai bine înfipt în buzunarele ialomiţenilor. „Băieţii deştepţi” din apă şi canal au aruncat pe hârtie cu milioanele de euro şi au încercat să le ia ochii fraierilor cu banii pe care îi vor aduce ei în fiecare localitate din Ialomiţa. În realitate este vorba de fonduri europene obţinute în contul ialomiţenilor tocmai pe baza acestor estimări, bani gestionaţi însă sută la sută în privat, de către operatorul RAJA.

Tehnocraţii lui Cioloş au pus şi ei umărul!

Ca să pună mâna şi pe comunităţile rezistente la tentaţia aderării la RAJA Constanţa, pe linie guvernamentală, sub semnătura directorului general al Direcţiei Generale de Dezvoltare Rurală, Autoritate de Management pentru PNDR, Consiliul Judeţean a fost somat la începutul anului trecut să aprobe master-planul întocmit chiar de operatorul RAJA, vot obligatoriu pentru ca milioanele de euro să înceapă că curgă în judeţ mai ceva ca apa la robinete. Ei bine, „tehnocraţii” lui Cioloş care conduceau România la momentul respectiv nici măcar nu s-au mai obosit să mimeze echidistanţa ci au trasta direct obligaţia de a merge cu „sărut mâna!” la operatorul constănţean. Cităm din document, ca să priceapă toată lumea cum se conduce România: „Avizul Operatorului Regional ce atestă funcţionalitatea sistemului şi conformitatea pentru soluţia de funcţionare este un document obligatoriu şi va fi emis pentru toate UAT-urile din judeţul Ialomiţa, inclusiv pentru comunele care nu au aderat la niciun Operator Regional, de către Operatorul Regional RAJA SA”. Hopa! E clar, ai, n-ai operator la tine în comună, nu poţi funcţiona decât dacă RAJA îţi dă aviz! O golănie evidentă la care cei mai mulţi dintre primari n-au vrut să adere în ruptul capului, dar care, mai mult ca sigur, vor fi puşi cu botul pe labe în cel mai pur stil politic românesc, cu ordin venit direct de la şefii de partid!

Jale mare mai ales în mediul rural

Ultimele studii şi statistici în domeniu indică o situaţie ruşinoasă în care se găsesc localităţile din România, ţară aflată spre coada clasamentului european atunci când vine vorba de asigurarea unor condiţii minimale în ceea ce priveşte utilităţile publice. În acest moment două din trei gospodării rurale şi 10% dintre cele urbane au WC-uri în fundul curţii, în fapt nişte gropi făcute în pământ, loc prin care fecalele şi dejecţiile ajung în pânza freatică, locul de unde aceiaşi locuitori consumă apoi apă „potabilă”! De asemenea, conform ultimelor date centralizate de Comisia Europeană, un procent de 27% din populaţia rurală era conectată la sistemul public de alimentare cu apă (92,7% în zonele urbane) şi doar 5,3% era conectată la sistemul de canalizare (82,8% în zonele urbane). În aceste condiţii, Uniunea Europeană a ales să aloce României fonduri importante alimentare cu apă şi canalizare mai ales în mediul rural.

Poftiţi de luaţi finanţări!

Autorităţile locale şi companiile de utilităţi publice din subordinea lor sunt invitate de Ministerul Fondurilor Europene să solicite peste 2,7 miliarde euro pentru construcţia şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare. Alocarea banilor europeni se va face pe baza proiectelor de dezvoltare a infrastructurii integrate de apă şi apă uzată, finanţate din fonduri europene în cadrul noului Program Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, Axa prioritară 3. „Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţiile de management eficient al resurselor”. La fondurile nerambursabile se adaugă co-finanţări de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, dar grosul vine de la Uniunea Europeană. Banii ajung însă doar acolo unde autorităţile judeţene au avut grijă să-şi facă temele din vreme şi să pună pe picioare operatori regionali de apă şi canalizare, singurele entităţi care pot primi fonduri nerambursabile pentru derularea mega-investiţiilor. Vor fi finanţate extinderile spre mediul rural a ariei de operare, proiectele pe apă şi canalizare demarate în perioada 2007 – 2013 şi nefinalizate până la sfârşitul anului trecut, dezvoltarea unui laborator naţional pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape şi a calităţii apei potabile şi se va sprijini pregătirea proiectelor de investiţii.

Operatorii judeţeni, alimentaţi cu fonduri

Beneficiarii fondurilor alocate sunt operatorii regionali din sectorul de apă, apă uzată, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în parteneriat cu Administraţia Naţională „Apele Române”, precum şi Ministerul Sănătăţii pentru punerea pe picioare a laboratorului naţional de analize care ar trebui să indice cât de poluată este apa pe care o consumă mai ales locuitorii de la ţară. Ca să fie şi mai clare, oficialităţile europene, în colaborare cu cele române, au identificat 44 de proiecte de apă şi canalizare în valoare totală de 6 miliarde de euro ce se vor bate pentru prima tranşă de 2,7 miliarde euro pusă la bătaie acum de Uniunea Europeană. Practic, fiecărui operator judeţean din România i se pot aloca fonduri de aproximativ 100 milioane de euro pentru dezvoltarea reţelelor în comunităţile din mediul rural! Cum Ialomiţa nu are operator regional pentru că autorităţile judeţene nu s-au putut pune de acord cu cele locale din Slobozia (conduse atunci de fostul primar Gabi Ionaşcu), banii din dreptul ialomiţenilor vor finanţa proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în aria de operare a SC RAJA Constanţa SA, operator care are colaborări cu localităţi din judeţele Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Călăraşi, Dâmboviţa, Braşov şi Prahova şi care, atenţie, este gata în acest moment să absoarbă fix 333 milioane de euro! Circa o treime din această sumă fabuloasă ar fi trebuit să fie derulată printr-un operator regional ialomiţean, asta dacă el nu s-ar fi împotmolit în stadiul de proiect şi ar fi devenit funcţional. Cum totul s-a limitat la vorbe pe vremea administraţiei cinstitului şi competentului Vasile Silvian Ciupercă, dublu şef al Consiliului Judeţean şi al PSD Ialomiţa, pe lângă cele 70 – 80 de milioane euro pierdute în sesiunea anterioară de finanţare a proiectelor de apă şi canal, acum ialomiţenii mai fluieră a pagubă pentru încă 100 de milioane de euro, bani care, dacă s-ar fi investit printr-o entitate ialomiţeană, ar fi adus beneficii financiare şi sociale enorme.

Distribuie articolul:

Din aceeași categorie