„CADOU” DE LA GUVERN: „Creşterea economică” PSD aduce 40 miliarde în minus judeţului Ialomiţa

REPARTIZĂRI. Consiliul Judeţean Ialomiţa primeşte cu o treime mai puţine fonduri de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale şi a bugetului judeţului după ce Guvernul şi Parlamentul, instituţii controlate autoritar de PSD, au decis să-i sancţioneze pe cei care au excedente bugetare, adică au un grad mare de încasare şi de atragere de fonduri!

Mult lăudata creştere economică începe să se destrame ca o perdea de fum încă din primele zile ale anului 2018, perioadă în care Consiliile Judeţene au primit de la bugetul de stat sumele cuvenite pentru echilibrarea bugetelor, sume provenite din impozitul pe venit şi din taxa pe valoarea adăugată pentru investiţii în drumuri judeţene şi comunale. Modificarea grosolană a cotelor faţă de anii trecuţi cât şi decizia de a tăia din fondurile localităţilor ce înregistrau excedente bugetare la finele anului 2016 (a se citi localităţi cu administraţii care s-au zbătut pentru un grad cât mai mare de încasare a taxelor şi impozitelor locale dar care au şi atras investiţii cu fonduri nerambursabile!) fac ca anul 2018 să înceapă cu o veste proastă şi pentru administraţiile locale din judeţul Ialomiţa. Cu o gaură de 40 de miliarde lei vechi faţă de 2017, Primăriile vor întâmpina mari probleme în a-şi asigura secţiunile de funcţionare dar, mai ales, programele de investiţii locale. La fel de proastă este situaţia financiară şi în cazul Consiliului Judeţean Ialomiţa, instituţie care acum încearcă cu disperare să găsească 200 miliarde lei vechi pentru a acoperi deficitul doar pentru costurile de funcţionare!

Primarii care-şi fac treaba, sancţionaţi de noile prevederi legale!

Pentru 2018 judeţului Ialomiţa i-au fost repartizate fonduri de 72,97 miliarde lei vechi pentru echilibrarea bugetelor locale şi fonduri de 102,26 miliarde lei vechi pentru lucrări la drumurile judeţene şi comunale. Cu 66 de unităţi-administrativ teritoriale media abia dacă sare de un miliard lei vechi, „firimituri bugetare” în condiţiile în care multe dintre localităţi au în derulare proiecte de infrastructură ce necesită cote mari de finanţare ori co-finanţare, altele au servicii sociale (Cămine de Bătrâni, spre exemplu), ori servicii comunitare (detaşamente de pompieri), lucruri ce atârnă în plus în bugetele locale.

Din acest motiv la echilibrarea bugetelor locale sumele trimise de la judeţ sunt infime şi nu sar de 2 miliarde lei vechi decât în cazul a două localităţi, patru dintre comune neprimind vreun leu pentru că primarii nu au înaintat solicitări în acest sens. Situaţie în care se găseşte şi oraşul Ţăndărei, primăriţa PSD aleasă în vara anului trecut uitând că pentru a primi ceva mai întâi trebuie să ceri, solicitarea scrisă fiind înaintată abia ieri, după ce banii s-au împărţit pe localităţi! Nici în localităţile urbane fondurile din echilibrare nu sunt impresionate, la municipii Slobozia va primi 5 miliarde lei vechi iar Feteşti şi Urziceni 1,5, respectiv 1,7 miliarde lei vechi, oraşele mai mici având repartizate 3 miliarde lei vechi – Amara, 2,37 miliarde lei vechi – Căzăneşti şi 4,38 miliarde lei vechi – Fierbinţi Târg.

Comparativ cu anul trecut, judeţului i-au fost repartizate cu 40 miliarde lei vechi mai puţine fonduri, ceea ce înseamnă o diminuare de peste 36%. În aceste condiţii sumele cu minus din 2018 faţă de cele din 2017 sunt impresionante. Spre exemplu, comuna Gârbovi are o gaură de 8,6 miliarde lei vechi, comunitatea fiind văduvită de fonduri de la bugetul de stat pentru că la sfârşitul anului 2016 a înregistrat un excedent bugetar de 22 miliarde lei vechi, ea fiind una dintre cele 20 de localităţi cu bani mai puţini. „Sunt peste 20 de localităţi care nu au avut excedent la sfârşitul anului trecut sau cu un excedent mic şi care primesc sume mai mari, spre exemplu municipiul Feteşti care ia anul acesta cu 56 miliarde lei vechi mai mult. La fel şi comuna Bărbuleşti, care ia 10 miliarde lei vechi mai mult.”, a explicat situaţia Victor Moraru, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa.

Consiliul Judeţean Ialomiţa pierde 350 miliarde lei vechi

Problemele locale cu banii sunt şi mai mari când vine vorba de Consiliul Judeţean. Instituţia condusă de Victor Moraru a încheiat anul 2016 cu un excedent bugetar de circa 700 miliarde lei vechi şi pe noul algoritm legiferat în legea bugetului de stat gândit de PSD va primit cu 350 miliarde lei vechi mai puţin. Rugat să comenteze modul în care de la nivel central se iau decizii ce afectează grav activitatea unităţilor administrativ-teritoriale, preşedintele PSD al instituţiei judeţene a evitat să-şi critice colegii de partid, şi mai ales pe preşedintele Liviu Dragnea, cel care l-a susţinut şi l-a promovat în campania electorală din 2016.

„Lucrăm împreună cu primarii la un memoriu pe care îl vom semna şi trimite la Guvern pentru a analiza modul de alocare a sumelor. Administraţia judeţeană a fost afectată de lipsa vreme de doi ani a unui preşedinte de Consiliu Judeţean şi acest motiv a făcut ca activitatea pe zona de investiţii să fie extrem de redusă. Cei 350 miliarde lei cu care ne-a fost diminuat bugetul ne afectează foarte grav, doar pentru secţiunea de funcţionare mai avem nevoie în acest moment de 200 miliarde lei vechi. Facem demersuri la Guvern pentru că sunt erori în stabilirea sumelor şi în prevederile legii bugetului, în excedent se pot regăsi sume ce puteau proveni dintr-un împrumut bancar, dintr-un proiect european, bani ce merg la sfârşitul anului în excedent, sunt aspecte care au scăpat. Nu suntem singurul judeţ din ţară în această situaţie dar faptul că suntem mai mulţi nu ne ajută cu nimic.”, a explicat situaţia şeful Consiliului Judeţean Ialomiţa.

Preşedintele instituţiei speră ca la sfârşitul primului trimestru Ialomiţa să primească printr-o rectificare bugetară şi fondurile tăiate acum iar comunităţile locale să nu fie nevoite să renunţe la majoritatea investiţiilor în dezvoltarea locală din lipsa fondurilor (mai ales că multora dintre ele le-au fost aprobate proiecte prin PNDL 2 dar mai au şi proiecte în derulare prin PNDL 1) iar Primăriile să se limiteze doar la a face cheltuieli pentru funcţionare.