DE DOI BANI SPERANŢĂ: Sevil Shhaideh le-a vândut primarilor ialomiţeni pielea ursului din pădure

PROMISIUNI. Viceprim-ministrul Sevil Shhaideh le-a promis şefilor administraţiilor locale că nu va ţine cont de culoarea politică atunci când se vor aproba proiectele ce vor fi finanţate în următorii patru ani.

Cu mare fast, însoţită de Marian Neacşu, ajuns consilierul premierului după ce instanţa l-a condamnat şi i-a interzis să mai candideze, şi de Victor Moraru, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, a venit la Slobozia pentru a-i linişti pe primari. Aceştia se tem că au fost puşi să cheltuiască sume consistente din visteriile locale pentru a întocmi studii de fezabilitate şi proiecte spre a fi depuse la finanţare prin PNDL 2 (Programul Naţional de Dezvoltare Regională) dar vor sfârşi prin a fluiera a pagubă din cauza volumului de fonduri de aproape trei ori mai mare decât ce pune la bătaie pe următorii patru ani bugetul de stat. 30 miliarde lei în total dar nu bani disponibili în acest moment în bugetul de stat ci credite de angajament, adică fonduri virtuale întinse pe perioada 2017 – 2020. Matematic, asta înseamnă promisiuni de 7,5 miliarde lei pentru anul 2017 la solicitări ce sar de 80 miliarde lei după centralizarea tuturor proiectelor depuse la nivel naţional! Doar din Ialomiţa sunt solicitări de 1,7 miliarde lei, fiind lesne de bănuit că doar cei mai norocoşi primari ori cei cu „pedigriu” politic PSD se vor lipi se fondurile publice.

Cine aleargă după doi iepuri poate rata de două ori

La îndemnul autorităţilor naţionale, primarii au depus aceleaşi proiecte pentru finanţare şi prin programul AFIR, ceea ce îngreunează în mod evident selecţia finanţărilor viitoare. În teorie, Sevil Shhaideh promite că se va face o departajare clară între proiecte şi ce pică din PNDL 2 merge cu şanse spre AFIR. Lucru privit cu circumspecţie de primarii ialomiţeni care se întrec în solicitări pentru asfaltare de drumuri, reţele de apă şi canalizare dar şi reabilitări de unităţi de învăţământ, locuinţe sociale, dispensare, terenuri de sport sau biserici. „Se va analiza foarte atent şi corect fiecare proiect pentru a vă răspunde concret unde vă încadraţi şi de unde puteţi primi finanţarea. Nu vom da bani pentru cine ştie ce teren de sport ori construcţia unei şcoli sau grădiniţe noi, nu vor fi finanţate locuinţe sociale, prioritatea o reprezintă investiţiile în apă şi canal pentru că avem de atras de la Uniunea Europeană 5 miliarde de euro cu această destinaţie.”, i-a readus Sevil Shhaideh cu picioarele pe pământ pe primarii care sperau că vor avea baze sportive noi în comunele lor.

„Noi semnăm contracte pentru apă şi canalizare, în Ciulniţa investiţia este făcută dar avem o mare problemă cu operatorul regional de apă, fie acesta nu există fie anumite localităţi nu au autorizaţie de funcţionare pentru apa furnizată populaţiei.”, s-a plâns Gheorghe Stelică, primarul comunei Ciulniţa. La fel de supărat s-a arătat a fi şi Adrian Nae, primarul comunei Borăneşti: „Ne cereţi să depunem proiecte dar fondurile pentru dezvoltare la nivelul comunităţilor mici sunt insuficiente pentru a plăti studii de fezabilitate şi proiecte care, ulterior, în cea mai mare parte, nu primesc finanţare şi rămân să stea prin sertare.” După mai bine de o oră şi jumătate în care au ascultat atenţi tot ce li s-a promis de la prezidiu primarii au plecat din sală mai degrabă pesimişti decât optimişti. „Poveşti dintr-astea aud de trei mandate încoace. Facem ca proştii proiecte, cheltuim banii pentru ele şi apoi nu primesc finanţare. Şi acesta este un caz fericit, căci eu am un teren de sport aprobat pe vremea guvernului PDL, lucrarea este făcută jumătate, dar apoi guvernul USL l-a scos de pe lista finanţărilor şi se va alege praful de tot ce s-a investit până acum.”, a spus cu amărăciune unul dintre cei mai longevivi primari din judeţ.

Creditele de angajament atârnă la gâtul bugetelor viitoare

Guvernul actual a dus la o limită îngrijorătoare valoarea creditelor de angajament. Fără soluţii bugetare după ce a umflat salariile în sectorul public, Grindeanu şi compania vor apela la creditele de angajament care reprezintă limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cadrul unor programe şi proiecte ce se întind pe o perioadă mai mare de un an, în cazul PNDL 2 pe patru ani. Aceste credite de angajament atrag efectuarea de plăţi în exerciţiile bugetare viitoare şi cu cât sunt mai mari cu atât presiunea pe bugetele viitorilor ani va fi mai mare datorită plăţilor ce trebuie efectuate pentru cheltuielile asumate acum. Guvernul PSD şi-a asumat la începutul anului credite de angajament de 53,5 miliarde lei, mai mult de o treime din mărimea bugetului de stat, din care 36,5 miliarde lei sunt alocate Ministerului Dezvoltării Regionale, parte din sumă urmând a ajunge la proiectele PNDL 2.