Jurnalistul și scriitorul Mihai Vișoiu a plecat să scrie într-o lume mai bună
Mihai Vișoiu a murit la 83 ani, după o viață dedicată scrisului. Lasă în urmă cărți, piesă de teatru, un scenariu de film și mii de articole de presă.
Jurnalistul și scriitorul Mihai Vișoiu a plecat să scrie într-o lume mai bună. Nea Mișu, așa cum îi plăcea să i se spună mai ales de ziariștii mai tineri, pe care-i considera copiii lui nebuni, încânta prin poveștile sale de viață.
Nu se sfia să te bată bărbătește pe umăr, să-ți atragă atenția atunci când greșeai într-un articol sau, dimpotrivă, să te felicite pentru informațiile publicate, mai cu seamă când ele descriau lucruri mai puțin cinstite consumate în județul Ialomița.
Lucrare de diplomă de nota 10
Născut la 23 februarie 1939, Mihai Vișoiu a absolvit în iulie 1977 Facultatea de ziaristică de la Academia „Ștefan Gheorghiu” cu o lucrare de diplomă de sociologie a presei pentru care a obținut nota 10 și care a fost propusă pentru publicare.
Publicase însă până atunci trei texte de proză scurtă în Revista „Luceafărul”, debut literar încă din anul 1963.
A publicat în perioada 1964 – 1968 mai multe lucrări literare în revistele „Gazeta Literară”, „Tomis”, „Argeș”, „Pagini Dunărene”, „Familia” și „Cronica”. Lucrările au fost comentate de către Romulus Vulpescu, Ștefan Bănulescu, Constantin Ţoiu, Dinu Săraru și Fănuş Neagu.
În anul 1979 Mihai Vișoiu a scris scenariul de film de lung metraj „Amurgul Fântânilor”, în colaborare cu Radu Aneste Petrescu, scenariu premiat cu premiul Asociației Cinefililor.
Acesta a fost ecranizat în anul 1983, în regia lui Virgil Calotescu, cu o distribuție din care nu au lipsit Mircea Diaconu, Mircea Albulescu, Costel Constantin, Violeta Andrei, Ernest Maftei, Ștefan Sileanu, Diana Lupescu, Grigore Gonţa.
A urmat piesa de teatru „Sfârșitul Nopții”, lucrare premiată și adaptată pentru teatru radiofonic, difuzată de către Studioul Național de Radio București la 10 mai 1989.
Cărți și lucrări de proză semnate de Mihai Vișoiu
Numele Mihai Vișoiu apare în dreptul mai multor volume de proză ce au văzut lumina tiparului la editura „Cartea Românească” dar și în publicații ca „România Literară”, „Luceafărul” și „Almanahul Literar”.
Imediat după absolvirea facultății a colaborat frecvent la „Radio 1 București”, Televiziunea Română și revista „Flacăra”.
După Revoluție, editura „Adevărul” publică sub numele „Dragoste mare cât o cruce” (1997) o culegere de nuvele şi proză scurtă ce a obținut premiul „Victor Bănciulescu”.
„Mihai Leu în altarul durerii”, roman biografic (1997), „Răstignirea țăranilor – Tragedia agriculturii românești” (1999), „Spovedania unui învingător – Leonard Dorin Doroftei” (2003), „Legendele boxului românesc” (2006) sunt cărți în care drama țăranilor dar și boxul, o altă iubire de-a lui Mihai Vișoiu, au fost relatate cu sensibilitatea și atenția la detalii specifice scriitorului.
Au urmat apoi „Moartea dinaintea morţii” (2011), „Scârba” (2013), „Dragoste mare cât o cruce. Proză scurtă”, „Altarul durerii. Trei romane” (2014), „Viaţă cu lupi, bani şi moarte. Proză scurtă” (2014), lucrare publicată și în limba engleză, în ediție tipărită și digitală.
Mihai Vișoiu, jurnalistul
Debutul în presă a venit în anul 1968, la ziarul „Tribuna Ialomiței”. Timp de 10 ani a parcurs toate pozițiile din cadrul redacției, de la redactor III, publicist, comentator la reporter special și șef de secție economică.
Mihai Vișoiu a ajuns în anul 1977 în presa centrală, la ziarul „Scânteia”, fiind corespondent pentru județul Ialomița până în decembrie 1989. În această perioadă a publicat mii de articole despre viața social-economică din județul Ialomița.
După Revoluție a lucrat timp de 12 ani (1 martie 1990 – 10 ianuarie 2002) la ziarul Adevărul, unde a fost redactor principal (1990 – 1993), inspector principal la Sectorul Difuzare, Abonamente, Aprovizionare (1990-1993), redactor gradul II, principal gradul I, publicist comentator gradele I și II (1 iunie 1993 – 2002).
A publicat peste 12.000 materiale de presă (știri, reportaje, interviuri), cu precădere texte despre viața rurală și sectorul agricol.
Cei care vor să-i aducă un ultim omagiu lui Mihai Vișoiu o pot face la capela Parohiei Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir din Slobozia, strada Nordului, nr. 14. Înhumarea va avea loc luni, 23 mai.
