SECETA FACE RAVAGII: Culturile Agrichim Feteşti, salvate de sistemul de irigaţii

DECIZIE. 1900 hectare cultivate cu rapiţă, orz şi grâu irigate în toamnă au nevoie de apă iar societatea a comandat din această săptămână apă de la ANIF Călăraşi.

Seceta loveşte nemilos în culturile din judeţul Ialomiţa. Precipitaţiile iernii au fost insuficiente şi asta se vede în starea jalnică a culturilor de rapiţă, orz şi grâu pe mii de hectare înfiinţare de fermierii ialomiţeni în toamna anului trecut.

Ultimele măsurători ale cantităţii de apă din sol arată adevărata dramă prin care trec agricultorii care nu au posibilitatea de a iriga suprafeţele deţinute. Un motiv în plus pentru ca programul naţional de extindere a canalelor şi staţiilor funcţionale să-şi intensifice investiţiile care pot salva o agricultură rămasă încă doar la mila Cerului.

Fără irigaţii culturile erau compromise

În urma analizelor de sol realizate cu echipamente moderne de către Administraţia Naţională de Meteorologie solicitate de Agrichim Feteşti, pe data de 4 martie a rezultat un grad de aprovizionare pe adâncimea de 0 – 20 cm între 80 şi 95% din capacitatea de câmp a solului, ceea ce înseamnă o aprovizionare optimă spre foarte bună.

Este vorba de culturi de rapiţă, orz şi rapiţă, culturi care însă au beneficiat de udare consistentă în perioada de răsărire din toamna anului trecut şi doar cantităţile de apă ce au ajuns suplimentar pe cele 1.900 hectare ale Agrichim Feteşti au condus la actuala cantitate de apă din sol.

„Am efectuat udări de răsărire în toamnă, la rapiţă între 14 august şi 10 septembrie, la orz între 20 septembrie şi 1 octombrie şi la grâu de la 10 octombrie până la 24 octombrie, pentru fiecare cultură câte 800 metri cub de apă la hectar. În urma precipitaţiilor din toamnă şi până în martie 2019 cantitatea de apă a fost de 150 litri/metru pătrat. Fără udările de răsărire culturile ar fi fost în mare parte compromise.”, explică Viorel Nica, directorul general Agrichim Feteşti.

Datorită procesului de evapo-transpiraţie pierderea de apă din sol este de 176 litri/metru pătrat, motiv pentru care Agrichim Feteşti a hotarât ca din 25 martie să solicite apă ANIF Călăraşi pentru a porni sistemele de irigaţii.

„În acest moment suntem suntem în procesul de finalizare a reparaţiilor sistemului de infrastructură secundară de irigat şi a staţiilor de punere sub presiune ale OUAI Movila şi OUAI Săveni în vederea demarării irigaţiilor pe cele 1900 de hectare.”, explica situaţia săptămâna trecută directorul Nica.

„Dacă nu irigam în toamnă nu aveam culturile răsărite, rapiţa ar fi fost cea mai afectată. Fermierii care nu s-au uitat pe cer şi care au posibilitatea de irigat au acţionat din vreme şi au compensat lipsa precipitaţiilor cu udări ale culturilor.” (VIOREL NICA, AGRICHIM Feteşti)

Fără sprijin de la stat nu există irigaţii

Viorel Nica este şi preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă din România şi cunoaşte foarte bine situaţia în ceea ce priveşte suprafeţe agricole irigate din România. Dacă la nivelul anului 2009, atunci când energia electrică pentru sistemele de irigaţii era subvenţionată în proporţie de 90% în România se irigau 600.000 hectare, suprafaţa udată a scăzut dramatic în anii ce au urmat. Odată cu dispariţia subvenţiei, apa din irigaţii abia dacă mai ajungea în 2013 pe 180.000 hectare de culturi agricole la nivel de ţară.

„Intrarea pe piaţa liberă prin achiziţionarea de energie ieftină şi umplerea canalelor de irigaţii acolo unde au existat organizaţii ale utilizatorilor capabile să preia tehnic apă, suprafaţa irigată a început să crească. Din 2014, după finalizarea primelor proiecte cu fonduri europene suprafaţa este într-o continuă creştere.”, spune Viorel Nica.

Potrivit informaţiilor oficiale oferite de Ministerul Agriculturii, dacă în 2016 suprafaţa totală irigată în România a fost de aproape 350.000 hectare, ea s-a triplat în următorii doi ani, lucru posibil după ce fermierii au primit apă gratuit până la staţiile de pompare aflate în administrarea UAI-urilor.

„Anul acesta avem peste 825.000 contracte ferme între fermieri şi ANIF şi încă 200.000 hectare pentru irigarea sezonieră. Asta înseamnă un milion de hectare cu documente pentru fermieri care doresc să primească apă pe distanţa a 1.350 km de canale pe care am reuşit să le repunem în funcţiune.”, declara anul trecut ministrul Petre Daea.

S-a ajuns aici şi pentru că fermierii strânşi în OUAI-uri au accesat proiecte cu finanţare europeană pentru reabilitarea şi repunerea în funcţiune a staţiilor de pompare pentru infrastructura secundară. Semnalul a pornit în 2015, atunci când în Parlamentul României s-a aprobat programul de finanţare prin care 1 miliard de euro să reabiliteze sistemul naţional de irigaţii, mai exact infrastructura principală.

În paralel, finanţări de 180 milioane de euro, fonduri nerambursabile puse la dispoziţia OUAI-urilor într-o primă tranşă, au susţinut 184 de proiecte pentru infrastructura secundară. Într-o a doua tranşă s-au pus la dispoziţie 420 milioane euro din care în prima sesiune s-au consumat 200 milioane euro.

„Pentru că mai sunt încă 220 milioane de euro fonduri disponibile s-a aprobat submăsura 4.3.2 pentru modernizarea infrastructurii de irigat, sesiune deschisă pentru beneficiari până în anul 2020. Sunt măsuri de sprijin extraordinare pentru agricultorii care vor să-şi ridice producţiile la nivelul agricultorilor europeni, este evident că nu mai putem sta doar cu ochii pe cer şi în prognozele meteo pentru a aştepta să plouă ca să ne salvăm culturile. Schimbările climatice din ultimii ani arată clar că fără un sistem de irigaţii funcţional agricultura românească nu poate depăşi stadiul de agricultură de subzistenţă.”, mai spune Viorel Nica.