Politică 

Ștefan Mușoiu: Planul Național de Redresare și Reziliență are nevoie de o analiză complexă și în Parlament

Ștefan Mușoiu, deputat PSD de Ialomița, a avertizat că fondurile europene trebuie să rezolve problemele structurale, cum sunt cele din educație și sănătate.

Ștefan Mușoiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, a dat startul unei serii de dezbateri pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență, în cadrul comisiei parlamentare pe care o conduce.

Este nevoie de discuții concrete în Parlament, astfel încât România să acceseze banii europeni de care țara noastră are atâta nevoie.”, își argumentează demersul deputatul PSD.

La prima dezbatere din seria celor inițiate de parlamentarul social-democrat, care a avut ca temă Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), au participat europarlamentarii români Siegfried MUREȘAN și Dragoș PÎSLARU, coraportori ai Legislativului European pe dosarul bugetar al UE, conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), aprobat săptămâna trecută de Parlamentul European, este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR, fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR), în conformitate cu domeniile prioritare de investiții, stabilite de către Comisia europeană, în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență.

Discuțiile dintre membrii comisiei și europarlamentarii invitați au vizat stadiul elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență. În prim-plan a fost plasată problema capabilității fructificării acestei șanse unice de către executivul României, pentru a putea atrage peste 30 miliarde de euro într-un termen foarte scurt.

Președintele Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, Ștefan Mușoiu, a avertizat că Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia vor fi atrași banii, trebuie să rezolve problemele structurale, cum sunt cele din educație și sănătate.

Conform lămuririlor oferite în cadrul dezbaterii, sumele alocate Planului Național de Redresare și Reziliență pot fi utilizate și pentru extinderea și modernizarea spitalelor existente, pentru construcția de noi spitale, dar și pentru infrastructura rutieră și cea de căi ferate, precum și pentru infrastructura de irigații sau pentru industrie, pentru sprijinirea sectorului privat, a întreprinderilor mici și mijlocii.

Propunerea oficială a proiectului PNRR trebuie să respecte criteriile de alocare a fondurilor destinate acestui mecanism axat pe cei 6 piloni, respectând ponderea alocărilor financiare:

1. Tranziție verde,

2. Transformare digitală,

3. Competitivitate și antreprenoriat,

4. Sănătate, educație și reziliență instituțională,

5. Coeziune socială și teritorială,

6. Politici pentru următoarea generație – copii și tineri – inclusiv educație și calificare profesională.

Mușoiu: Guvernul să înțeleagă ce responsabilitate enormă are față de țară!

În vederea accesării acestor fonduri, fiecare Plan Național de Redresare și Reziliență are obligativitatea de a aloca cel puțin 37% din sume pentru tranziția verde și 20% pentru transformarea digitală.

Mi-aș dori ca actualul guvern să înțeleagă ce responsabilitate enormă are față de țară. Acum nu mai poate pasa responsabilitatea moștenirii lăsate de PSD, acum e nevoie de angajare și mobilizare promptă, de strategie și viziune pentru a salva economia țării., a subliniat Ștefan Mușoiu.

Propunerile finale trebuie să aibă în vedere nevoile reale ale cetățenilor și ale societății românești, concentrându-se pe domeniile de activitate deficitare.

Comisia Europeană a transmis, deja, observații cu privire la formularea unor reforme și angajamente clare din partea guvernul României, de aceea proiectul oficial al PNRR trebuie bine documentat și trimis până la finalul lunii aprilie 2021.

Vom avea mai multe astfel de dialoguri concrete și în următoarele ședințe, pentru o mai mare eficiență. Documentul ar trebui evaluat de Parlamentul României, iar Comisia noastră are competențe în domeniul afacerilor europene, de aceea consider că este oportună o analiză complexă, înainte de publicarea documentului realizat de guvern, pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite, astfel încât țara noastră să beneficieze de suma prevăzută și care ne este atât de necesară., a mai afirmat parlamentarul social-democrat la încheierea discuțiilor.

Related posts